Rapanele: specie invazivă sau resursă a Mării Negre? // Discuție cu biologul Răzvan Popescu-Mirceni

Rapanele sunt melci marini și în sectorul românesc al Mării Negre, reprezintă cam 70 la sută din captura comercială. În plus, rapanele sunt un tip de fructe de mare și la o cautare rapidă pe Google, nu le-am găsit la mai puțin de 100 de lei kilogramul. Deși vorbim de o specie abundentă, rapanele au ajuns în Marea Neagră în urmă cu mai puțin de 100 de ani, pe chila vaselor sau în apele de balast ale acestora.  În zona lor de origine (mările Asiei), rapanele au prădători naturali care le țin populația sub control. În lipsa unor prădători în Marea Neagră, rapanele s-au înmulțit exploziv și până la un punct, au produs dezechilibre majore. Motivul îl reprezintă felul în care se hrănește rapana. Pe scurt, vorbim despre un melc carnivor care perforează cochiliile scoilor, consumând conținutul acestora. Doar că scoicile se hrănesc prin filtrare și când un număr semnificativ al acestora a dispărut (stridiile din Marea Neagră sunt extrem de rare, tocmai din cauza rapanelor), au avut loc înfloriri algale uriașe și scăderi ale nivelului de oxigen din apă. Din aproape în aproape, rapanele au contribuit (mai sunt și alte motive) la scăderea efectivelor piscicole și vă invităm să ascultați explicația detaliată pe care ne-a oferit-o Răzvan Popescu-Mirceni, biolog și director coordonator Oceanic-Club.  Partea bună este că după zeci de ani de la venirea rapanelor în Marea Neagră, au început să apară și prădătorii lor. E drept, “apară” e un termen destul de nepotrivit, pentru că vorbim despre specii care existau deja aici Doar că, între timp, au realizat că rapanele sunt bune mâncat. E vorba despre o specie de burete marin, una de crab și de... oameni! Așa cum spuneam, rapanele sunt fructe de mare și din Marea Neagră se colectează acum cantități impresionate. Consumul de rapane ține în echilibru ecosistemele Mării Negre, cu o mențiune extrem de importantă: contează și felul în care sunt colectate rapanele. Inițial, rapanele erau adunate manual, de către scafandri. Mai există și posibilitatea de a le atrage în capcane, dar pe măsură a crescut cererea, pescarii au început să trauleze fundul mării, „rașchetând” tot ce întâlnesc în cale, nu doar rapanele. .... Urmărește-ne și aici: Instagram: https://bit.ly/2JksIfX Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana Website: https://bit.ly/3mAkAGj Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești. Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric Grafică și montaj: Kuantum Studio Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă! #podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants